Când un oraș cumpără un tramvai, operatorul știe pe ce linie îl va pune, unde îl va repara și dacă are cu cine să îl întrețină. Liviu Neag, președintele Federației Transportatorilor Urbani, Suburbani și Metropolitani de Călători și directorul general al CTP Cluj-Napoca, a cerut la ROPAT 2026 ca această experiență să fie folosită înainte ca primăriile să scrie proiectele pentru următoarea perioadă de finanțare. La București, pe 19 noiembrie, a explicat ce a învățat din investițiile ultimilor ani și de ce, la Cluj, pregătirea a 30 de elevi a rezolvat doar în mică măsură lipsa de personal.

În deschiderea congresului, Liviu Neag a prezentat dimensiunea schimbării prin câteva cifre. Potrivit estimării sale, în România au fost achiziționate în ultimii ani aproape 5.000 de vehicule pentru transportul public, majoritatea cu fonduri europene. A estimat la aproape 2.500 numărul mijloacelor de transport nepoluante, referindu-se în special la autobuzele electrice. A atras atenția și asupra troleibuzului, pe care tot mai puține orașe l-au păstrat în exploatare.
Pentru tramvaie, bilanțul prezentat de președintele Federației a cuprins peste trei miliarde de euro investite în infrastructură și aproximativ 3,2 miliarde de euro în material rulant nou. În aprecierea sa, mai mult de jumătate din flota națională de tramvaie a fost modernizată. Următoarea întrebare este în ce ordine face un oraș investițiile, astfel încât să poată folosi pe deplin vehiculele cumpărate.
Depoul, linia și abia apoi tramvaiul
Liviu Neag a ales exemplul orașului polonez Częstochowa. În proiectul pe care l-a descris, finanțarea a acoperit mai întâi construirea depoului și dotarea atelierelor. Au urmat modernizarea căii de rulare și achiziția tramvaielor. Fiecare investiție pregătea condițiile în care avea să fie folosită următoarea.
„Am cumpărat tramvaie și după care ne-am apucat să modernizăm linia”, a spus Liviu Neag despre situații întâlnite în România. A precizat că au fost cazuri izolate. Acolo unde primăria și operatorul au pregătit proiectul împreună, rezultatele au fost bune. Dificultățile au apărut atunci când compania de transport a primit un proiect deja stabilit, cu prea puțin loc pentru a corecta ordinea lucrărilor sau lista cheltuielilor.

Federația reunește, potrivit cifrelor prezentate de președintele său, 34 de operatori și 14 companii din industrie. În panelul despre organizarea și finanțarea serviciului, Liviu Neag a propus un grup de lucru permanent care să urmărească proiectele de la pregătire până la implementare. A cerut consultare tehnică, economică și juridică și a susținut continuarea colaborării cu Asociația Română pentru Smart City.
La Cluj, din 30 de elevi pregătiți, doi au rămas în companie
Când discuția a ajuns la cheltuielile operatorilor, directorul CTP Cluj-Napoca a explicat cât de puțin spațiu mai are pentru economii de personal. Compania duce lipsă de personal de bord, de oameni în ateliere și chiar de controlori de bilete. La liceul de transport din Cluj, operatorul a susținut financiar pregătirea în sistem dual a 30 de elevi, în specializări electrice și mecanice. Doi au rămas în companie după formare, potrivit directorului.
„Nu ne putem opune să plece”, a spus Liviu Neag. Exemplul clujean explică de ce a cerut ca planul pentru următorii ani să includă și forța de muncă. Un depou dotat și o flotă nouă schimbă meseria din atelier, dar operatorul trebuie să îi poată și păstra pe cei pe care îi pregătește.
O altă dificultate semnalată ține de evaluarea companiilor publice. Liviu Neag a criticat suprapunerea cerințelor venite de la centru cu obligațiile asumate local. A dat exemplul unui contract de concesiune cu un profit rezonabil de cel mult 3%, în timp ce, potrivit relatării sale, operatorului i se cerea un indicator de 5%. A pus în discuție și cotizațiile plătite către mai multe instituții, cerând să fie mai clar ce servicii primesc operatorii în schimb. În opinia sa, autoritatea locală trebuie să aibă un rol decisiv în evaluarea serviciului pentru care răspunde în fața călătorilor.

La Premiile Transportului Public din România, Liviu Neag a primit distincția de manager de transport public al anului. La microfon a revenit la întâlnirile dintre colegi și la libertatea de a vorbi inclusiv despre deciziile care au dat rezultate slabe.
„Noi ne întâlnim aproape lunar și încercăm să învățăm și din greșeli, și din practici bune, și din practici rele. Și cred că asta, de fapt, e cheia succesului acestei federații”, a declarat Liviu Neag.